Stii ca ti-am promis o poezie. Asta e, sper sa-ti placa
Pe-o foaie nescrisa
Astern niste ganduri.
Iubirea-s decisa
S-o descriu in franturi
De cuvinte zbuciumate, asa cum sunt eu,
Si mult mai dezordonate decat in oricare alta poezie.
Lipsa, da, doar tu esti prezent
Acolo. Unde? In inima mea, evident.
Ador. Ce? Sa ma ai, sa te am, iubirea…
Iubesc. Ce? Nu, pe cine? Fericirea.
De ce? E de la tine in dar.
Ce? Dragoste. Dar ce sa fie? Ceva ce pun intr-un sertar,
Apoi incui cu o cheie de metal?
Nu, e ea. E pura, sincera si parca prinde viata.
Ma ghideaza incet catre tine. Ma simt ca o paiata.
Da, iubesc. Noi doi – impreuna.
Un vis traiesc, iar tu ma tii de mana.
Ma privesti in ochi, zambesti, ma saruti.
Te iubesc, bobocel! Sa nu ma uiti!
Perfect imperfecta, iubeste-ma!
Smotocel.
Smotocel <3 Te iubesc atat de mult! Si cum as putea sa te uit vreodata, cand ma gandesc la tine in fiecare moment? S M I L E
Multumesc mult >>huuug<<
Si eu te iubesc, puisor! La fel de mult cum ma iubesti si tu. Smile, always