Fara somn

1:31. Probabil o mare parte din universul care ma inconjoara la ora aceasta, doarme, viseaza, sau fac la fel ca mine: survoleaza internetul, citesc forum-uri, se uita la fotografii si vorbesc cu prietenii sau cu prietena/prietenul la telefon. Imi vine in cap o culoare, dar nu sunt sigur ce culoare. Parca e albastru. Nu, ar fi prea monoton si prea trist. Poate ca rosu. Da! Asta e, rosu. Sau alb, mai degraba. Simplu, pur, fara defect. Dar alb nu-i o culoare, deci gandurile mele au esuat.

Imi caut somnul, starea care sa-mi aduca linistea zilei de astazi, zi foarte agitata si plina de “mult mers pe jos”. Dar nu-l pot gasi, inca. Asteapta undeva, in spatele meu, sub asternuturile parfumate, asteapta sa ma patrunda, sa ma invaluie si sa ma faca sa-mi pierd cunostinta, sa ma trimita in lumea viselor si sa ma duca departe. Dar ce bine ar fi! Sa ma duca departe, dar numai cat este nevoie, 406 kilometri, mai mult sau mai putin, ar fi ideal. De ce atat?! Pentru ca distanta asta ne desparte, fizic, mereu. In fiecare zi, ne ciocnim inevitabil de ea, si ne punem mereu problema “Cum sa fac sa ajung acolo?”. Si raspunsul e mereu acelasi: “Nu poti acum, trebuie sa ai rabdare!”. Si de ce trebuie sa fie mereu acelasi? De ce nu se schimba macar o data pe zi, sa fie macar forumulat altfel, ca ma-nebuneste, literalmente.

Revenind la somn, la vise, la inconstienta temporara pe timpul noptii, la timpul de “frau liber” al imaginatiei, acolo ajung mereu unde imi doresc. Mereu imaginatia ma duce acolo unde ma duce si gandul constient si rational, zi de zi, ora de ora, minut de minut, secunda de secunda. Iau mereu Trenul Viselor numarul 7833262, stau mereu in compartimentul 482473, pe scaunul verde, din colt, de la geam. Nici nu stiu cand ajung, dar ajung. Unde ajung? Intotdeauna ajung in acelasi loc. Care loc? Locul unde ar trebui sa ma regasesc in fiecare zi, acolo. Unde “acolo”? Bine, rup linia suspansului.

 

Acolo, langa ea.

 

Te iubesc!

One Response to “Fara somn”

  1. Stefana says:

    Tu stii cat pot sa te iubesc? Ai imaginatie sa cuprinzi tot universul de iubire pe care ti-l daruiesc? Doamne, esti genial. Cum sa scrii ceva atat de frumos cand ti-e somn?! Da-ti seama cat de frumos ai putea scrie cand nu esti atat de obosit, dupa o zi de asta…
    Te iubesc, puiul meu!

Leave a Reply