Doar cu gandul

Era practic inimaginabil sa se intample. Nu puteam crede ochilor cand am citit mesajul, cand i-am auzit vocea, pur si simplu refuzam sa cred ca iubirea noastra poate muri. Mereu am avut-o pe ea langa mine, sa-mi stearga lacrimile, sa-mi zambeasca si sa ma faca sa zambesc, sa-mi incalzeasca inima si sa-mi lumineze ziua, cand ma pierdeam in intunericul problemelor. Cand eram impreuna, timpul nu conta, ma simteam imaterial, aveam doar iubirea ei, strangerea ei de mana, imbratisarea ei calda si buzele ei delicate care ma sarutau cu atata pasiune. Ma privea in ochi si imi spunea cat de mult ma iubeste si ii raspundeam intotdeauna la fel. Caldura corpului ei lipit de al meu ma tinea treaz ore intregi noaptea, doar ca sa o mangai usor pe par si sa visez alaturi de ea. Doar gandul ca toate astea nu ar mai fi, m-au facut sa izbucnesc instant in lacrimi, iar inima parca-mi luase foc. Regretam fiecare moment in care am facut-o nefericita ori am suparat-o. Nu traisem nimic asemanator pana atunci, stiam cum e sa pierzi o persoana draga, dar nimic nu m-ar fi putut pregati pentru ideea ca as putea s-o pierd pe ea. Viata mea ar urma sa se darame ca intr-o avalansa devastatoare, aveam sa fiu rece, gol, ignorant. Nimic n-ar mai fi contat in afara de ea si cum as putea s-o recapat, absolut nimic. Puteam sa traiesc in continuare, puteam sa mor, puteam sa fiu oriunde intre cele doua absolute, dar nu puteam sa mai fiu fara ea. Fara ingerul meu pazitor care imi da intotdeauna aripi sa zbor. Ingerul pe care il iubesc fara margini, fara timp, fara spatiu, infinit. Si asa va fi intotdeauna.

Cele zece surse ale miturilor psihologice

Cum apar miturile psihologice si conceptiile gresite? In urmatoarele zece postari, voi incerca sa conving ca exista zece modalitati majore prin care toti putem fi pacaliti de explicatii phihologice care suna foarte plauzibil, dar care sunt foarte departe de adevar. Este esential sa intelegem faptul ca toti suntem vulnerabili la aceste surse de eroare si ca, din cand in cand, fiecare dintre noi este pacalit. de acestea.

Pentru a invata o gandire stiintifica, lipsita de elemente false, este necesar sa fim constienti de aceste surse de eroare si sa invatam sa le facem fata. Chiar si oamenii de stiinta sau savantii sunt inclinati spre aceste surse de eroare ca si oricine altcineva. Dar oamenii de stiinta competenti au adoptat un set de protectii, numite metode stiintifice, pentru a se proteja impotriva lucrurilor care nu au o baza reala. Metodele stiintifice reprezinta un set de deprinderi care ii ajuta pe oamenii de stiinta sa nu se pacaleasca pe ei insisi. Daca devenim constienti de cele zece surse majore de eroare in pshihologie, va fi cu mult mai putin probabil sa cadem in acceptarea unor neadevaruri cu privire la natura umana. Acordati atentie acestor zece surse de eroare. Le veti puteti folosi pentru a evalua o multime de explicatii psihologice din viata voastra de zi cu zi.

The Borgias

Va recomand serialul, daca sunteti pasionati de povesti controversate despre coruptie, tradare, crima si familie.

Lucruri pozitive sau negative?

In spatele tuturor lucrurilor care par negative, se ascunde intotdeauna ceva bun. Daca am porni de la premisa ca nu exista nimic altceva decat binele, chiar si in situatiile aparent negative, acestea din urma se vor transforma, reflectand convingerea noastra. Majoritatea oamenilor au tendinta sa respinga binele prin faptul ca se grabesc sa eticheteze situatiile pe care le traiesc drept negative, dupa care convingerea lor se transforma in realitate (doar pentru ei). Raul, defapt, nu este decat incapacitatea noastra de a percepe in mod limpede lucrurile, dintr-o perspectiva mai ampla. De aceea, pacea deriva din cunostinta faptului ca nu exista altceva decat bine, in viziunea personala a fiecarui individ.

Diferență

Cum se face ca toti cei care au masini de foarte buna calitate le mentin intotdeauna curate si stralucitoare, in timp ce cei care au masini vechi si uzate le mentin murdare depotriva in exterior cat si in interior. Diferenta de atitudine rezulta din diferenta de apreciere. Aprecierea lucrurilor pe care le avem atrage dupa sine primirea lucrurilor pe care ni le dorim. De altfel, acesta a fost principiul care i-a ajutat pe oamenii din prima categorie sa atraga in viata lor masini mai bune.

Schițe

Doar cateva lucruri care mi-au trecut prin minte:

    • Daca ascultam, vom auzi fiecare glas, chiar si pe unul mut.
    • Daca vrem sa fim auziti, trebuie sa vorbim, sa ne facem auziti.
    • Trebuie sa aduni piesele de puzzle de pe o masa pentru ca acestea sa nu se piarda in bataia vantului.
    • Avem nevoie de obiective si misiuni pentru a ne opri din a vorbi cu noi insine.
    • Tinerii cercetasi sunt plini de fapte bune si binevointa doar in taberele de cercetasi.
    • Daca ai o gura mare nu inseamna ca esti indiscret, fara bun simt sau nedemn de incredere. Inseamna ca esti sincer si direct.
    • Daca nu intrebam, nu ni se raspunde.
    • Esecul unui obiectiv consta in faptul ca nu ne-am dorit deajuns succesul lui.
    • Un ceas elvetian nu arata ora fixa decat daca il fixezi dupa ora fixa.
    • Nici un om nu este robot, totusi, adesea, un robot inlocuieste un om.
    • Diavolul a creat pacatul, insa doar omul este responsabil pentru raspandirea lui ca o boala venerica.
    • Nu poti face bine acolo unde lucrurile sunt gresite.
    • Lucrurile sunt roz la inceputul oricarei relatii de dragoste, pana apar si spinii.
A fi tratate ca atare. Simple ganduri.

Mituri de explorat

Fictiune: Avem nevoie de intregul creier pentru a fuctiona eficient.

Realitate: Unii oameni, carora le-a fost indepartata chirurgical o emisfera celebrala in copilarie, probabil din cauza unei boli, pot ajunge la maturitate sa functioneze suficient de bine.

Fictiune: Oamenii de azi au creiere mai mari decat neanderthalienii.

Realitate: Creierele neanderthalienilor erau probabil putin mai mari decat ale noastre.

Fictiune: Ariile “de activare” aparute la scanarile creierului inseamna ca acele regiuni ale creierului devin mai active.

Realitate: Ariile “de activare” aparute la scanarile creierului inseamna, uneori, ca anumite regiuni cerebrale inhiba alte regiuni.

Fictiune: Constiinta aflata in “starea alfa” este asociata cu starea de relaxare. 

Realitate: Nu exista nici o dovada cum ca o crestere a undelor cerebrale alfa mareste relaxarea; mai mult, unii oameni care nu sunt relaxati sau agitati, cum ar fi copii cu tulburarea deficitului de atentie/hiperactivitate, au niveluri ridicate de unde alfa.

Fictiune: Oamenii adulti nu mai dezvolta neuroni noi. 

Realitate: Cercetari relativ recente arata ca mai apar noi neuroni in parti ale creierului adult, in special in hipocamp.

Fictiune: Ca adulti, pierdem in jur de 100 000 de neuroni in fiecare zi.

Realitate: Pierdem neuroni in fiecare zi, dar numarul real este probabil cam o zecime din acesta.

Fictiune: Oamenii orbi au simtul auzului si simtul tactil mult mai bine dezvoltate. 

Realitate: Exista foarte putine dovezi cum ca cei nevazatori au capacitati superioare la nivelul altor simturi, inclusiv cel auditiv, tactil sau olfactiv.

Fictiune: Oamenii orbi pot detecta obstacole la distanta, simtind caldura sau presiune pe fruntea lor. 

Realitate: Nu exista absolut nici o dovada pentru aceasta afirmatie.

Fictiune: Coma reprezinta o stare accentuata de somn profund. 

Realitate: Oamenii in coma nu sunt adormiti.

Fictiune: Putem “trezi” oamenii aflati in coma punandu-le melodiile lor favorite. 

Realitate: Nu exista dovezi stiintifice concrete cum ca oamenii aflati in coma pot fi scosi din aceasta stare prin difuzarea melodiilor lor favorite sau prin alte actiuni a altor stimuli familiari.

 

Vor urma…

 

Sindromul cuibului gol

Sau asa zisa trauma pe care o traiesc parintii cand primul nascut, implicit ajuns si cel mai mare dintre posibilii alti copii ai familiei, paraseste “cuibul” pentru a-si cauta propriul drum in viata. Se presupune ca o mama intra in camera fiului ei pentru a-i adulmeca mirosul, cauta printre hainele lasate in urma sau scotoceste orice obiect personal care-i aminteste de acesta, dupa ce fiul ei a plecat la colegiu/facultate pentru primul an. Citind un website din Anglia (http://www.netdoctor.co.uk/womenshealth/features/ens.htm) care relateaza comportamentul mamei respective in acea perioada, aflam ca acesta reprezinta un comportament perfect normal, ca urmare asa zisului sindrom “al cuibului gol”, un termen care se refera la convingerea populara ca toate mamele ale caror fii sau fiice au plecat de acasa simt strangeri de inima tulburator de deprimante. Populara serie de autoeducare, scrisa de Canfield, Hansen, McAdoo si Evans in 2008, “Chicken Soup for The Soul” (“Mancare sanatoasa pentru suflet”) contine o carte dedicata ajutorarii celor cu “sindromul cuiubului gol” sa se adapteze la imensul stres.

In realitate, exista foarte putine argumente stiintifice care sa sustina aceste manifestari sau macar convingerea populara ca femeile traiesc adevarate drame cand copiii pleaca de acasa sau se casatoresc. Peste 142 de perechi de parinti au fost intervievati pe aceasta tema. Majoritatea parintilor (deopotriva barbati si femei) s-au adaptat excelent, au simtit schimbarea ca un element pozitiv si au inceput sa discute ca de la egal la egal cu “plodul” cand acesta a obtinut o independenta mai mare. Mai mult, majoritatea celor cu “cuibul gol” au trait, in realitate, o crestere a satisfactiei vietii, ca urmare a descoperirii noilor posibilitati, flexibilitate si libertate. Dovezi recente, care urmaresc relatiile maritale timp de 18 ani dupa plecarea primului nascut de acasa, indica, de asemenea, o crestere a satisfactiei maritale (cu atat mai mult daca primul nascut este si singurul nascut).

O schimbare in rolurile casnice si o crestere brusca a timpului liber pot necesita unele adaptari din partea tuturor membrilor ai familiei. Dar un lucru este cert, “mutarea” unui copil nu este in mod obisnuit o experienta devastatoare si extrem de deprimanta, asa cum portretizeaza adesea mass-media. De fapt, pe masura ce copiii fac o tranzitie de succes catre tinerete, faptul ca parintii se bucura in sfarsit de recompensarile multor ani investiti in educarea copiilor lor poate reprezenta o ocazie de celebrare.

 

Iertati-mi eventualele greseli. Astept opinii.

Secret

Din seria Învățături zilnice: Iubirea este cea mai mare putere a noastra, aflata intr-o armonie cu legea atractiei. Cu cat iubim mai mult, cu atat mai mare este puterea noastra. Cu cat simtim o iubire mai altruista si mai neconditionata, cu atat puterea noastra creste. Legea atractiei are ca sinonim legea iubirii, intrucat reprezinta ea insasi un dar al iubirii pentru umanitate. Ea este legea care ne permite sa ne schimbam viata asa cum dorim. Cu cat iubim mai mult, cu atat avem sansa mai mare de a trai o viata sublima, plina de bucurii si armonie. :)

Reflecție

Toti ne dorim sa ne schimbam, odata sau de mai multe ori in viata. Asta pentru ca cei din jurul nostru traiesc o continua incercare de a ne schimba, fie ca e vorba de prieteni sau familie, toti au influenta asupra comportamentului si atitudinii noastre interioare. Chiar daca nu ne dam seama, fiecare dintre noi se schimba prin actiunea exterioara.

Uneori insa, ne dorim schimbarea atat de tare, incat sentimentul vine din partea noastra, iar actiunea celor din jur este mai putin importanta. Atunci cand incepem sa ne punem intrebari legate de viata, prieteni, familie, scoala si altele, este un semn ca in noi se produce o transformare profunda. Insa, numai cei care isi pun intrebari primesc si raspunsuri si descopera adevarul. Cei care isi pun intrebari aspira la primirea raspunsurilor sincere si atrag in viata lor o forma pe care fiecare o poate intelege.

Astfel, daca dorim sa primim raspunsuri si astfel sa ne schimbam, trebuie sa incepem sa ne punem intrebarile, mai intai.

 

A se trata ca atare.

« Previous Entries